Malai dulce cu prune

Astazi  sarbatorim 1 an de cand am facut prima postare pe pagina de Facebook. Pagina Prajituricilor s-a nascut in 11 august ca o dorinta de a impartasi cu voi placerea prajituritului si a gatitului sanatos.

Nu va uimesc cu vreun tort mandru ci cu un desert sanatos si de sezon:malai dulce cu prune.  Asta e un desert made Bucovina de care m-am bucurat in copilarie dar il savurez cu placere si azi. Ingredientele naturale si aroma dulce acrisoara a prunelor dau o savoare pe care nu as inlocui-o cu nimic.

Totul se face rapid si fara prea multa bataie de cap.

Ingrediente:

–         1 cana zahar

–         1 cana lapte

–         1/2 cana ulei

–         1cana si 1/2  de malai de porumb

–         1/2 cana gris

–         3 oua

–         1 zahar vanilat

–         1 praf copt

–         1 praf sare

–         700g prune fara samburi

Mod de preparare:

   Va zic de la inceput sa nu va speriati de consistenta aluatului, o sa iasa un cir lung dar la copt malaiul si grisul vor absorbi tot laptele.

Amestecam ouale cu zaharul si zaharul vanilat si praful de sare. Se toarna uleiul cate putin, laptele, malaiul , grisul si praful de copt.

Intr-o tava (am folosit o tava mai mica decat tava de la aragaz) tapetata cu hartie de copt se toarna compozitia. Deasupra se aseaza prunele in jumatate dupa ce au fost spalate si zvantate.

Totul se da la cuptorul incalzit in prealabil la 180 grade. Se coace cam 30 min, pana se rumeneste usor deasupra iar compozitia a crescut frumos.

Se lasa in tava 15 min sa se racoreasca apoi se taie in bucati mai mari si se pudreaza cu zahar pudra.

Cam asa se rasfatau bunicii nostri!

Spor la prajiturit si va multumesc ca sunteti alaturi de mine.

Tocinei ca-n Bucovina

Stiu cu siguranta ca exista multe persoane care nu au mancat tocinei si chiar nu au auzit de acest fel de mancare. Dar mai stiu ca, nu este picior de bucovinean care sa nu fi crescut cu tocinei.

Asadar, tocineii  sunt o mancare bucovineana pe baza de cartofi . Cred ca bucovinenii subscriu cand spun ca sunt absolut deliciosi.

Sa trecem la treaba daca vrem sa mancam.

  Ingrediente:

–         7-8 cartofi mari

–         2 oua

–         1 lingura rasa sare

–         3-4 linguri de branza sarata (de oi, telemea )

–         1-2 linguri  faina

–         Ulei pentru prajit.

Mod de preparare:

Cartofii curatati de coaja se spala si se dau pe razatoarea mica. Daca vi se pare ca au lasat multa apa se poate scurge din ea. Apoi adaugam ouale, branza, sarea , faina si amestecam bine compozitia.

Punem uleiul in tigaie la foc si atunci cand este incins, luam cu lingura din compozitie si prajim pe ambele parti. Tocineii trebuie sa fie rumeniti si nu foarte grosi ca sa se poata praji.

Cand sunt gata se scot pe servetele pentru a elimina surplusul de ulei.

Tocineii se servesc calzi cu smantana.

  Incercati aceasta reteta, garantez pentru deliciul ei.

Cornulete ca la Suceava

Cornuletele sucevene sunt de neuitat. Pufoase si moi de se topesc in gura sunt prajituri ce  se dau mancate. In Bucovina nu exista eveniment  sau sarbatoare  in care sa lipseasca. Probabil cornuletele exista si in alte zone dar aici  detin un loc in topul prajiturilor.

Reteta este mai mult decat simpla si daca nu o stiati, va invit la mine in bucatarie sa vedeti cum se fac cornuletele.

    Ingredientele:

–         250 g unt(unt gras sau untura, se poate face 125g unt si 125g untura)

–         250g smantana (ideea este ca intotdeauna cantitatea de unt trebuie sa fie egala cu cea de smantana)

–         1 lingurita drojdie

–         faina cat cuprinde pentru un aluat care sa nu fie tare

–         sare un praf

–         magiun sau rahat pentru umplut

–         250-300g zahar pudra pt.pudrat

Mod de preparare:

Din ingredientele de mai sus, adica unt, smantana, faina, drojdie, sare facem un aluat potrivit si-l dam pentru cel putin 30 de minute la frigider.(se poate lasa si un timp mai mare ).

Dam drumul la cuptor la 180 de grade si ne apucam de cornulete. Eu fac mingiute din aluat pe care le intind cu sucitorul . Aceasta forma rotunda o tai in 8 bucati, pun umplutura , rasucesc din partea lata spre varf si gata…

Cornuletele se aseaza in tava pe care am pus hartie de copt si se dau la cuptor pentru 25-30 de minute.Sunt gata atunci cand incep sa capete usor o culoare aurie.  Cand sunt fierbinti se tavalesc prin zahar pudra si se pot pastra in cutii metalice (dupa ce s-au racit).

Asa-i ca a fost simplu?

Spor la prajiturit!

Bors de sfecla rosie

   Daca  se pune problema preferintelor in materie de borsuri (si zic bors autentic) , borsul meu preferat  este cel de sfecla rosie. Acolo unde am crescut, adica in Bucovina, borsul de sfecla se face destul de des si este plin de vitamine. Vitaminele vin din sfecla rosie dar si din borsul acru obtinut din tarate. Cand am venit in Iasi , studenta fiind , deseori la camin faceam acest bors ce era privit ca o mancare excentrica si bineinteles mancat cu repeziciune. Acum il fac baietilor mei pentru ca este si preferatul lor.

Simplu si delicios, iar culoare te imbie…..

Ingrediente:

–         1-2 sfecle rosii (depide de marime, una mijlocie este suficienta)

–         1/2 litru bors de tarate

–         4-5 cartofi mijlocii

–         1 morcov

–         1 radacina patrunjel sau o bucata telina

–         1 ceapa

–         1 legatura de patrunjel

–         4 linguri ulei

–         Sare

–         Smantana dupa gust

Mod de preparare:

Prima data ,sfecla curatata se da pe razatoarea mare si impreuna cu

borsul se pune la fiert potrivit cca 15 min. Daca nu aveti bors se poate folosi apa si o lingurita de sare de lamaie . Nu folositi apa simpla pentru ca sfecla isi pierde culoarea.

Intr-o oala puneti la fiert 2l apa si cartofii taiati cubulete. Apoi se adauga celelalte legume taiate cubulete mici precum si ceapa calita usor. Cand toate acestea sunt aproape fierte punem si sfecla fiarta cu tot cu borsul.  Se asezoneaza cu sare dupa gust ia dupa ce da in clocot se inveseleste cu ceva smantana si patrunjel . Daca tineti post smantana o lasati pe alta zi. Trebuie sa recunosc ca smanatana ii rafineaza gustul dar su culoarea. Se serveste cu ceapa.

Ce sa va mai spun, acest bors acrut e nemaipomenit!

Electrolux duce Passion4Cooking la nivel national

  Bucovina , inainte de a fi un loc drag mie din considerente de apartenenta este un loc de taina, cu oameni harnici si inimosi . Treburile se fac pe indelete si cu daruire ,existand acel spirit de ajutor si compasiune intre semeni. Aici exista feluri de mancare pe care multa lume nu a avut privilegiul sa le cunoasca. Dintre retetele mele favorite am fost nevoita sa aleg doar una (dureros….as spune) : babele bucovinene.

   Babele sunt de fapt mici cozonaci, copti in forme speciale de ceramica , forme pe care nu le-am intalnit prin alte parti. Formele de babe sunt de diferite dimensiuni ele fiind mai inguste la baza si mai largi si ondulate la partea superioara. De regula , babele se fac de Paste , regasindu-se in cosul cu bucate ce se sfintete in noaptea de Inviere.

    Despre  taina cozonacilor as putea scrie o poveste dar o sa ma rezum la cateva sfaturi care cu siguranta va vor folosi . Cand va apucati de cozonaci pregatirile incep cu o zi inainte. Toate ingredientele se aduc intr-o camera incalzita unde vor astepta cuminti ajungand la o temperatura acceptabila. Faina pentru cozonaci se cerne de 2-3 ori. Atunci cand se lucreaza la cozonaci se evita: curentii de aer (in Bucovina odata treaba inceputa nu se mai deschid usile), schimbarile bruste de temperatura si gandurile negre.

Spunem un Doamne-ajuta si ne apucam de treaba.

 

  Ingrediente aluat:

–         500 g faina alba de calitate

–         4 galbenusuri

–         100 g zahar

–         100ml lapte

–         50 ml lapte batut ( eu folosesc kefir facut in casa)

–         60 ml ulei + 1 lingura untura de porc (topita)

–         drojdie 40 g + 1/2 lingurita sare

–         coaja rasa de lamaie sau portocala

Ingrediente umplutura:

–         250-300 g nuca macinata

–         150 g zahar

–         2 linguri cacao

–         2 albusuri batute spuma

–         1 galbenus pentru uns

 

  Mod de preparare:

Faina  aflata la temperatura camerei o cernem de 3 ori intr-un vas suficient de larg pentru a putea framanta. Ne apucam de maia. Prima data oparim o lingura de faina cu putin lapte peste care adaugam drojdia dizolvata cu o lingura de zahar si una de lapte. Lasam acestea la dospit dar nu mai mult de 15 minute (trebuie sa creasca facand       bulbuci).  Separam galbenusurile si le presaram cu sare pentru intensificarea culorii.

Cand maiaua a crescut o rasturnam peste faina, adaugam galbenusurile,coaja de portocala si laptele caldut (nu fierbinte) si framantam pana se omogenizeaza toate foarte bine. Apoi continuam framantatul turnand cate putin uleiul si untura topita usor. Aluatul trebuie sa fie moale si elastic. Framantatul va dura cel putin 30 min dar recomand cam 45 de minute (la noi este o vorba ca” daca vrei cozonac bun trebuie sa framanti pana transpira grinda” ). Aluatul se presara cu putin cu faina , se acopera cu un stergar curat si se lasa la crescut intr-un loc caldut.

Cam dupa o ora, aluatul crescut il mai framantam 10-15 minute si-l punem la loc pentru inca 30 min.

In timpul asta pregatim umplutura si formele. Nuca curatata si macinata se amesteca cu albusurile batute spuma cu zaharul si cacaoa. Formele spalate si uscate in prealabil se ung bine cu ulei sau unt si se presara cu faina.

Aluatul crescut se imparte in functie de dimensiunile babelor ( eu am avut trei babe cu marimi diferite). Pe o planseta de lemn presarata cu faina se intinde foaia cu sucitorul. Aceasta nu trebuie sa fie subtire ci usor grosuta. Peste aceasta se pune umplutura , se ruleaza si se duce in forma.

Babele se ung cu ou si se mai odihnesc un pic. Cuptorul se incalzeste in prealabil (cand eram copil, mama cocea intr-un cuptor zidit si acolo era arta si maiestrie). Ducem babutele in cuptor la 170 grade timp de 10-15 minute dupa care ,ridicam temperatura la 190 grade pentru inca aproximativ 30 min. (asta depinde de cuptor), deci trebuie tinute sub observatie.

  Cand sunt coapte le scoatem din cuptor si le punem pe un gratar sa se racoreasca. Bineinteles ca le acoperim cu un stergar curat.

Acest cozonac specific Bucovinei este minunat atat prin gust cat si prin forma. El se poate pastra cel putin o saptamana,  mentinandu-si aroma si prospetimea.

Spor la treaba!