Ghimbir cu miere de albine

Suntem in octombrie dar frigul a dat buluc peste noi. Copiii au facut cunostiinta cu prima raceala din sezonul asta iar eu am luat primele masuri.

Pentru sezonul rece imi place sa folosesc multe produse naturale , medicamente mai putine si doar atunci cand e cazul.

Probabil multi stiti de proprietatile miraculoase ale ghimbirului. Ghimbirul nu creste la noi, dar il gasim in supermarketuri la preturi de aproximativ 10lei/kg.

Aceasta radacina, cultivate cu predilectie in Asia are puterea de reduce febra in cazuri de raceala, ajuta la cresterea imunitatii organismului  precum si reduce inflamatiile cailor respiratorii. Ghimbirul mai are multe alte beneficii dar acum vorbim de episoadele cu raceli si boli de sezon.

Sa nu va sperie gustul usor picant , in combinatie cu mierea de albine e minunat.

Radacina de ghimbir se cojeste si se taie feliute subtiri (sau se da pe razatoare). Se aseaza intr-un borcan mic de 150-200g. Peste feliutele de ghimbir se toarna miere de albine naturala, putin cate putin , pana se umple borcanul.

Borcanul se inchide si se tine la macerat 7 zile, la loc racoros. Din acesta compoztie luam in fiecare dimineata cate o lingurita, ca sa ne imunizam.

Se poate consuma si fara a sta la macerare daca se imbolnaveste cineva subit (cum a fost cazul la noi).

Avem si varianta  romaneasca : catina cu miere, la noi nelipsita in ultimii ani. O lingura in fiecare zi dimineata e o sursa zilnica de vitamina C si minerale.

Sa fiti sanatosi si nu uitati ca ghimbirul poate fi prieten si in bucatarie !

Peltea de gutui

Cand toamna coboara peste noi cu toate roadele ei, gutuile sunt cele ce ne umplu casele cu mirosul lor. Imi plac gutuile, sa le privesc galbenul ala nebunesc, sa le miros si sa le gatesc.

Pelteaua de gutui este printre preferatele mele . Are ceva fin si ademenitor in ea incat parca nu-ti mai vine sa lasi borcanul.

Gutuia este fructul din care nu se arunca nimic. De regula pelteaua se face din coji si cotoare (adica din ce ramane dupa ce faci dulceata). Eu am facut-o din tot fructul, asta dupa ce le-am curatat un pic de partile batute sau atacate de viermi.

Este o reteta la care nu pot da cantitati  exacte de ingrediente, dar sigur o sa va iasa daca faceti ca mine.

Ingrediente:

–         gutui coapte (sau coji si cotoare)

–         zahar

–         apa

–         1 lamaie

Mod de preparare:

Gutuile se sterg cu un prosop pentru indepartarea pufului apoi se spala bine. Se taie in bucati  nu prea mici si se pun intr-o oala de inox. Deasupra se toarna apa cat sa le acopere bine cu cativa centimetri.

Se pune oala la fiert si se fierbe pana cand gutuile sunt moi. Strecuram zeama obtinuta si adaugam zaharul. La un litru de lichid adaugam 1kg de zahar.

Punem  iar oala pe foc si fierbem pana cand compozitia scade mai bine de un sfert.  Nu uitam sa strangem spuma la fel ca la dulceata.

Ca sa depistam  momentul cand trebuie sa oprim fierberea vom face si niste teste. Intr-un pahar cu apa rece punem o picatura de sirop. Daca aceasta se imprastie in apa inseamna ca mai fierbem siropul. Daca picatura de sirop se tine oarecum legata inseamna ca trebuie sa oprim fierberea. Sa nu va sperie consistenta siropului. Chiar daca aparent pare subtire pectina  din gutui va face sa gelifice.

Pelteaua se pune fierbinte (dupa ce s-a racorit cateva minute) in borcane fierbinti. Eu spal borcanele si le dau la cuptor pentru 10 minute la 140 de grade.

Borcanele bine inchise se acopera si se lasa asa la racit.

Sa va mai povestesc cum miroase cand fierbe pelteaua si ce aroma are?

Azi de dimineata am savurat-o alaturi de niste wafe, ca doar e duminica!

Spor la treaba!

Rosii la borcan pentru iarna

Am descoperit cea mai rapida metoda de a conserva rosiile si vreau sa va impartasesc si voua. Reteta ii apartine Brandusei si blogului ei minunat http://www.retetedesuflet.ro/.  Cum am citit reteta ei mi-am dat seama ca asta e ce cautam.

Asa ca, dupa ce am pus pungute de rosii la congelator, am facut suc de rosii si ketchup am trecut la rosii la borcan, ultra rapid si simplu.

Ingrediente pt. 10 borcane de 400g

–         3kg rosii coapte bine

–         20 catei de usturoi

–         10 crengute busuioc

Mod de preparare:

Rosiile se spala si se taie felii.

Se curata usturoiul si busuiocul se trece printr-un jet de apa.

Aseazam feliile de rosii in borcane, apasand cu o lingura pentru a nu ramane  spatii goale. Deasupra punem cate doi catei de usturoi in fiecare borcan si cate o ramurica de busuioc. Inchidem bine borcanele. Nu adaugam sare, ulei etc.

Intr-o oala inalta pe fundul careia punem niste carpe sau ziare, asezam borcanele si punem apa atat cat sa le acopere bine . Apa trebuie sa treaca de capacul borcanului cu cel putin un centimetru.

Punem oala la foc si cand incepe sa fiarba dam focul la mic si lasam asa 60 de minute. Lasam borcanele in oala pana se racesc, apoi le stergem bine si le punem in camara racoroasa.

Eu am desfacut unul sa vad cum a iesit. Sunt super incantata de gustul discret ai busuiocului imprimat in rosii. Le-am blenduit un pic cu usturoiul alaturi si am facut un sos rapid.
Cu siguranta o sa fiti incantati daca puneti aceste rosii la boracn.

Spor la treaba ca iarna e lunga!

Dulceata de pere cu coaja de lamaie si scortisoara

M-am procopsit cu niste pere, nu stiu ce soi sunt…dar cu siguranta sunt din alea ce se coc mai repede, nu foarte tari dar parfumate. Asta a fost motivul pentru care am experimentat o noua reteta , adica o noua dulceata pentru camara noastra.

Ingrediente:

–         1kg de pere cojite si taiate cubulete

–         1 kg de zahar

–         coaja de la 1 lamaie

–         zeama de la 1/2 lamaie

–         1 lingurita rasa de scortisoara macinata

Mod de preparare:

Perele se spala si se curata de coaja. Se taie in cubulete potrivite si se pun in oala in care vor fierbe. Se stropesc cu putina zeama de lamaie si apoi se adauga zaharul peste ele.

Lasam asa vreo 2 ore cat sa lase zeama si apoi punem cratita la foc potrivit (musai sa fie cu fund dublu, ca sa nu avem probleme cu prinsul de oala).

Fierbem ca orice dulceata. Cand incepe sa se lege dulceata punem coaja de lamaie. Eu am un instrument din inox (nu stiu cum se cheama) cu niste gherute ce scoate niste fasii subtiri de pe citrice.

Dulceata  se fierbe atat cat va place. Mie, de exemplu nu-mi plac dulceturile foarte rare, ce curg usor de pe felia de paine sau din clatite. Mie imi plac dulceturile mai bine legate, care de altfel tin si mai mult.

Inainte cu vreo zece minute de lua cratita de pe foc adaugati zeama de lamaie si scortisoara.

Dulceata de pere cu lamaie si scortisoara a fost una din ideile bune ale acestui sezon. In casa mirosea minunat….a liniste si a prietenie, iar dulceata a iesit catifelata.

Copiii i-au dat nota 10 cu felicitari, au topit un bol ochi si zic sa mai fac. O vad foarte bine pe niste pancakes sau wafe.

Spor la treaba va doresc.

Dulceata de soc

Nu toata lumea iubeste dulceata de soc dar eu o ador. Are un gust inconfundabil chiar daca unii zic ca seamana cu cea de afine. Seamana , insa numai la aspect.

Socul este totusi intr-un con de umbra  desi creste peste tot, iar florile si fructele lui au atatea proprietati . Primavara am cules flori sa ne refacem stocul pentru socata si ceai iar acum fructele au devenit dulceata nepretuita.

Viata la tara are si ea farmecul ei !

Ingrediente:

–         1 kg de bobite de soc

–         1 kg zahar

–         1/2  lamaie

Mod de preparare:

Fructele de soc se strang ciorchini pe care ii taiem cu o foarfeca. Avem grija ca bobitele sa fie bine coapte.

Ciorchinii se trec printr-un jet de apa si se lasa la scurs intr-o sita.

Cea mai migaloasa treaba acum urmeaza. Vom inlatura bobitele de soc cu mana. Nu va speriati pentru ca se desfac usor daca sunt coapte.

Intr-o oala de dulceata punem fructele si turnam zaharul deasupra. Lasam asa 2-3 ore sa dea drumul la zeama si apoi punem la fiert.

Dulceata de soc se fierbe la foc moderat, se amesteca cu lingura de lemn si se strange spuma. Cand e aproape gata turnam zeama de lamaie, mai lasam 5-10 minute si oprim focul.

Oala se acopera cu un servet de bumbac usor umed si lasam sa se raceasca. Cand e rece turnam dulceata in borcane curate si uscate.

Dulceata de soc poate fi servita.

Pofta buna!

Sirop de coacaze negre

Despre coacaze …numai de bine.  Le ador , le alint si ma bucur de gustul lor in fiecare  vara. Bogate in vitamina C , coacazele negre ajuta sistemul imunitar, cel nervos , digestiv… Un medic zicea ca nu ar trebui sa lipseasca din nici o casa siropul de coacaze.

Pana gasesc eu o reteta de sirop la rece (ca asta este cel mai eficient) va las o reteta de sirop fiert. Siropul de coacaze negre il puteti folosi pentru baut (cu apa minerala rece) , pentru a imbogati deserturi sau a da culoare.

Ingrediente:

–         800g coacaze negre bine coapte (atat am avut)

–         800g zahar

–         600ml apa

–         1/2 lamaie

Mod de preparare:

Coacazele se spala bine si se desprind bobitele din ciorchini. Intr-o cratita mai mare se pun bobitele si se sfarma pana compozitia devine ca un cir. Eu mi-am bagat mainile si am trebaluit dar puteti face operatia asta cu ajutorul unui mixer vertical.

La aceasta compozitie am adaugat 600ml de apa si 100g de zahar . Compozitia astfel formata o lasati sa stea la rece peste noapte sau cel putin cateva ore.

A doua zi strecurati totul printr-un tifon sau panza alba .

Adaugati zaharul ramas si puneti la fiert potrivit. Coacazele negre gelifica repede asa ca siropul nu trebuie fiert mult deoarece ….poate deveni peltea.

Nu uitati sa strangeti spuma iar cand este aproape gata sa adaugati zeama de lamaie.

Siropul se lasa la racit in vasul in care a fiert. Se toarna rece in sticlute curate si uscate. Eu ca sa fiu sigura, dup ace spal bine sticlele si le clatesc le tin un pic in cuptor la 120 grade.

Inchideti bine sticlele, etichetati-le si nu uitati ca siropul de coacaze negre va impresiona intotdeauna. Al meu a impresionat la Campionatul International de Gatit !

Spor la treaba!

 

Otet de trandafiri

Florile de trandafir m-au innebunit vara asta….dulceata, serbet, sirop, …am profitat de toate petalele. Acum a venit randul otetului de trandafiri, o minune ce poate fi folosit atat in bucatarie cat si cu scop terapeutic (reduce febra  si indeparteaza raceala, inlatura durerile de cap si mentine o piele ferma).

Avem nevoie de :

–         250g petale de trandafiri

–         1 l de otet de vin alb

Mod de preparare:

Petalele de trandafir (fara a fi spalate) se pun intr-un borcan de 1l. Deasupra se toarna otetul de vin. Borcanul se inchide si se pune la macerat intr-un loc intunecos timp de 2 saptamani.

Asa arata dupa doar 3 zile ! Ce culoare frumoasa!

Dupa 2 saptamani se strecoara bine si otetul format se pune un sticlute ce se tin la loc racoros si intunecat.

Otetul de trandafiri astfel obtinut se poate folosi timp de un an.

Urmeaza….otetul de zmeura…alta delicatesa.

Asa-i ca-i simplu ? Cate putem face in bucataria noastra!

Dulceata de nuci verzi

Dulceata de nuci face parte din delicatesele boieresti. Alaturi de un pahar de apa rece , cheseaua cu dulceata si lingurita de argint faceau parte dintr-un ritual al acelor vremuri.

Recunosc, am facut pentru prima oara dulceata de nuci si mi-a iesit foarte bine, de regula ma descurc la dulceturi. Cam asa este povestea!

Ingrediente:

–         90-100 de nuci verzi

–         1kg zahar

–         700ml apa

–         1 lamaie

Mod de preparare:

Prima data pregatim un vas cu apa, ne punem manusi de cauciuc (mai grosute ) si ne apucam de curatat nucile. Cum le curatam le dam drumul in apa rece.

Nucile vor sta in apa 2-3 ore, timp in care schimbam apa de vreo doua ori.

Zaharul si apa se pun la fiert pentru sirop, la foc potrivit.  Cand incepe sa se lege un pic ( cam dupa vreo 10 min de cand incepe sa fiarba) se adauga nucile bine scurse de apa.

Lasam la fiert pana se leaga siropul. In acest timp mestecam  din cand in cand si strangem bine spuma. Cu vreo 10 minute inainte de a lua dulceata de pe foc adaugam zeama de lamaie. Eu am pus zeama de la jumatate de lamaie, iar cealalta jumatate am adaugat-o bucatele.

Dulceata se lasa la racit punandu-se deasupra un prosop de bumbac curat si usor umed. Cand este rece dulceata se toarna in borcane bine spalate si uscate. Eu  tin borcanele cateva minute in cuptor ca sa fie fara pic de umezeala. Se inchid bine, se eticheteaza si….la camara cu ele.

Din cantitatile date mi-au iesit 3 borcanele de 400g.

Pe timp de iarna ne vom alinta cu dulceata asta, sau daca vine vreun musafir il dam gata!

Spor la treaba!

 

Serbet de trandafiri

Azi a fost ziua experimentelor si primul pe lista a fost serbetul de trandafiri. Mirosul de trandafiri pentru dulceata ma leaga strans de copilaria mea provinciala  si de deserturi simple facute in casa.

Pentru aceasta incercare am apelat la o carte de bucate veche si recunosc ca ar fi trebuit sa studiez tehnica din mai multe surse. Nu pot sa spun ca a fost o reusita dar nici un esec….adica se putea si mai bine.

Ingrediente:

–         200g de petale de trandafiri

–         250g zahar

–         1/2  lamaie

–         1g sare de lamaie

–         1 l apa

Mod de preparare:

Petalele de trandafiri se se desfac usor si se vantura pentru a indeparta polenul. Ele se pun la fiert cu un litru de apa. Acestea se lasa la fiert 15-20 minute, apoi se ia vasul de pe foc si se pune zeama de la jumatate de lamaie. Initial, la fierbere,  compozitia va avea o culoare incerta. Ulterior e va deveni roz inchis definindu-se dupa adaugarea lamaii.

Zeama astfel obtinuta ( circa 750ml) se scurge printr-un tifon dublu si se toarna intr-o oala de inox cu fund dublu. Se adauga zaharul si se lasa la foc mic pana se topeste zaharul. In timpul asta mestecam cu o lingura de lemn. Cand zaharul s-a topit se iuteste focul , indepartand spuma de cate ori este nevoie.

In timpul fierberii se iau 2 linguri din acest sirop si se pun intr-o ceasca cu 1g de sare de lamaie , amestecand pana la dizolvare.

Siropul va fierbe pana cand, atunci cand picuram cateva picaturi de sirop intr-un pahar de apa rece , nu se vor desface. Operatiune asta o vom face de mai multe ori ca sa nimerim momentul !

Cand fierberea este terminata, vasul se ia de pe foc, iar cand siropul s-a racit atat cat sa suporte degetul caldura acestuia se amesteca cu lingura de lemn . Aici este tot secretul!!!  Se mesteca in acelasi sens pana cand isi schimba culoarea si cand isi pierde consistenta cleioasa (luati intre degete si daca unindu-le se desfac fire mestecarea trebuie sa continue). In momentul cand isi schimba culaorea, se adauga cate putin din siropul in care s-a dizolvat sarea de lamaie, verificand gustul. Aceasta intensifica culoarea dar ii schimba si gustul. Eu  recomand doar jumatatea din siropul cu sare de lamaie.

Deci siropul potrivit si timpul alocat amestecarii sunt cele mai importante pentru un serbet reusit. Eu nu am amestecat suficient dar sper ca urmatorul sa fie mai bun….totul sta si in experienta, asa-i ?

Consistenta serbetului trebuie sa fie  asemanatoare cu cea a mierii de albine zaharisite.

Oricum culoarea, mirosul , gustul si amintirile trandafirului au meritat timpul alocat.

Acest desert cu dichis se serveste cu apa rece sau la torturi si prajituri.

Spor la treaba!

 

 

Zacusca de vinete

Legumele de toamna inseamna o simfonie de gusturi si arome. Cand le vezi asa frumoase, de culori si marimi diferite parca nu te poti opri sa nu te joci cu ele. Joaca de toamna inseamna si zacusca. Mai exista case in Romania fara zacusca? A mea nu cu siguranta.

Pentru ca mie imi place sa simt textura legumelor zacusca mea e poate ceva mai grosiera. Daca ca place genul de zacusca in care toate ingredientele sunt uniforme folositi-va de un bleder sau un robot de bucatarie.

Aceasta portie nu este una mare, sa zicem ca e o portie pentru pofta de peste iarna, adica mi-au iesit 10 borane  de 400ml.

Ingrediente:

–         2 kg vinete

–         2 kg de ardei capia sau gogosari

–         1 kg morcov

–         1kg ceapa

–         500ml bulion sau suc de rosii

–         500ml ulei

–         Sare si piper dupa gust

   Mod de preparare:

Prima  data coacem vinetele si ardeii capia. Vinetele se curata si se lasa la scurs cel putin o ora. Ardeii copti fierbinti ii punem intr-o oala cu capac si presaram sare peste ei . Ii vom lasa asa vreo jumatate de ora dupa care se vor curata cu usurinta.

Ceapa se curata si se taie cubulete iar morcovii  curatati se dau pe razatoare.

Intr-o oala mare de tuci sau una de inox cu fund dublu se pune uleiul la incins, adaugand pe rand ceapa si apoi morcovii rasi. Acestea se mesteca din cand in cand pana se inmoaie.

 

Ulterior vom pune vinetele tocate marunt (pe fund de lemn cu tocator de lemn) si ardeii curatati de coaja, seminte si tocati cubulete cu cutitul. V-am zis ca puteti folosi si robotul pentru uniformizare.

De acum stati pe langa zacusca si tot mestecati, musai cu o lingura de lemn. Cel mai bine sa lasati totul la foc mic, sa se faca zacusca in tihna, sa se intrepatrunda ingredientele si mirosul innebunitor sa-si faca loc prin toata casa.

Nu uitati sa puneti sare si piper dupa cum va place, cate putin ca sa nu dati gres. Adaugati bulionul si tot mestecati.

Toata compozitia asta nu va fi foarte lichida de aceea aveti grija sa nu se prinda de fund. Eu fierb cam o ora la foc mic.

Intre timp borcanele spalate si uscate se pun in cuptor la sterilizat pentru 20 de minute la 160 grade. Compozitia fierbinte se pune in borcane, se infileteaza bine si se lasa in cuptor la 100grade pentru 30 de min. Apoi inchide-ti cuptorul si lasati borcanele acolo pana a doua zi.

Zacusca-i buna de dus la camara , bineinteles dupa ce dichisiti borcanele si le etichetati.

Spor la treaba!